Comasate sau nu, alegerile de la anul sunt cronica unui dezastru anunțat

Ciucă, ursulețul pufos, a agitat perspectiva alegerilor comasate. Cu această idee, el dădea de înțeles că parlamentarele și localele ar putea să le fie servite alegătorilor la pachet.

Nimic mai neadevărat. După cum i s-a semnalat în scurt timp omului nostru, care nu citește deciziile Curții Constituționale, alegerile de la anul nu se pot comasa.

Există o decizie a Curţii Constituţionale care nu permite comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Îi invit să se uite cu multă atenţie la ce a decis Curtea în urmă cu 12 ani”, i-a explicat Eugen Tomac.

Concret, după cum arăta CCR în 2012 în motivarea deciziei privind neconstituționalitatea Legii de comasare a alegerilor locale și parlamentare, organizarea alegerilor locale și parlamentare la aceeași dată determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de articolul 37 din Constituție.

La acel moment, Curtea Constituțională a respins o lege adoptată în decembrie 2011 prin asumarea răspunderii în Parlament de către guvernul Boc și atacată la CCR de USL. Legea prevedea organizarea concomitentă a celor două tipuri de alegeri, motivul invocat fiind nevoia unor economii la bugetul sleit de criza economică.

În motivarea de la vremea respectivă, Curtea Constiuțională a invocat următoarele argumente:

legea modifică procedura de desfășurare a alegerilor cu mai puțin de un an înainte de scrutin, ceea ce poate crea dificultăți autorităților (și oricum încalcă prevederile Comisiei de la Veneția, care spune că legislația privind procesul electoral nu poate fi modificată cu mai puțin de un an înainte de alegeri);
legea determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot (alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean);
legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales (legea contestată prevedea că o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator).

Încercarea lui Ciucă de a împinge acest subiect pe agenda publică arată însă cu totul altceva. Nicidecum „disperarea PNL de a se aăța de putere”, așa cum greșit sugera domnul Drulă, un personaj care nu vorbește decât ca să se afle în treabă.

Nu, tentativa lui Ciucă arată ceva cu totul diferit: teama PNL-ului de absenteismul masiv care se va manifesta în anul electoral 2024.

Și pe bună dreptate: românii nu au cu cine vota. Sătui de garniturile politice obosite cu care defilează PSD, PNL, UDMR și USR, românii nu au nici cel mai mic apetit să iasă la vot, lucru pe care Ciucă îl știe foarte bine, de unde și propunerea pe care a făcut-o. Cu alte cuvinte, premierul cunoaște foarte bine faptul că, cu cât mai multe runde de alegeri sunt, cu atât mai mult se disipează interesul și atenția alegătorilor pentru procesul electoral.

Cine va câștiga din această situație? E simplu: AUR, partid ajuns între timp pe locul doi în preferințele electoratului. Și, bineînțeles, PSD, care probabil că, având în vedere rezultatele alegerilor, va fi nevoit să facă o coaliție cu AUR. Încântătoare perspectivă, nu-i așa?

Sursă foto: Facebook Nicolae Ciucă