Evenimentul Robofest organizat de Polithenica București a avut anul acesta a doua ediție, în cadrul acestuia desfășurându-se și compețiția Robochallenge, care a ajuns la cea de-a paisprezecea ediție. Robochallenge este un eveniment care a fost inițiat de Liga Studenților din Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației cu suportul cadrelor didactice. Prin implicarea UPB, Robochallenge a căpătat o dimensiune internațională, la competiție participând și multe echipe internaționale.
Domeniul IT&C, privire de ansamblu
Evenimentul Robofest urmează un trend crescător, explică pentru wordspell.ro Șerban Obreja, Director al Departamentului de Telecomunicații din cadrul Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației a Universității Politehnica București (UPB), la ediția de anul acesta participând un număr mai mare de echipe și de roboți comparativ cu ediția de anul trecut.
De asemenea, crede acesta, și participarea companiilor și a facultăților cu standuri proprii a fost mai semnificativă în 2023.
Cât despre highlight-uri, Șerban Obreja spune că anul acesta un astfel de moment a fost, în opinia sa, competiția Qube2Space, care presupune construirea unor nano-sateliți de către echipe de elevi și studenți.
Domeniul Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației (ETTI) sau IT&C (Information Technology & Communication), în care activez, fiind conferențiar la facultatea cu același nume din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, are o dezvoltare exponențială, care a început odată cu primele transmisiuni telegrafice, a continuat cu apariția telefoniei și a comunicațiilor radio, a avansat rapid odată cu apariția calculatoarelor și a Internetului, și care progresează accelerat prin dezvoltarea sistemelor de comunicații mobile, sistemelor cloud și a inteligenței artificiale.
Șerban Obreja, Director Departament Telecomunicații Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, UPB
Specialistul IT afirmă că această dezvoltare în domeniul telecomunicațiilor s-a bazat pe o evoluție la fel de spectaculoasă a tehnologiilor electronice, apariția tranzistorului reprezentând un moment de referință în această evoluție, precum și pe dezvoltatea teoriei informației, ale cărei baze au fost puse de Claude Shannon.
De asemenea, Șerban Obreja explică faptul că în domeniul tehnologiilor electronice, cercetările sunt orientate pe creșterea vitezei de procesare a informației, creșterea capacității de stocare a informației, pe dezvoltarea unor noi tipuri de senzori de înaltă performanță, precum și pe miniaturizare.
Acesta adaugă faptul că tehnologia calculatoarelor cuantice este tehnologia care promite să producă o revoluție în viteza de procesare a informației.
Perspectivele celor care urmează o specializare în domeniu
Cât despre domeniul sistemelor de telecomunicații, el subliniază faptul că arhitecturile au evoluat spre integrarea sistemelor și serviciilor de telecomunicații, astfel că sistemele și tehnologiile de difuziune, de telefonie fixă și mobilă, precum și rețelele de date au fost integrate într-o rețea globală bazată pe tehnologie IP.
Totodată, reprezentantul UPB spune că și serviciile și aplicațiile oferite abonaților sistemelor de telecomunicații au evoluat spectaculos, tehnologia cloud și inteligența artificială reprezentând principalele motoare de dezvoltare în acest domeniu.
Domeniul ETTI este prezent astăzi aproape peste tot, sintagma Internetul Obiectelor (Internet of Things – IoT) fiind folosită pentru orice fel de obiect care este conectat la Internet și care poate să comunice cu alte obiecte sau aplicații pentru a îndeplini diverse funcționalități. Electronica, telecomunicațiile și aplicațiile software sunt prezente peste tot: industria automotive, securitatea cibernetică, telemedicina și tehnologiile militare sunt căteva domenii care se bazează pe IT&C.
Șerban Obreja, Director Departament Telecomunicații Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, UPB
Cât privește perspectivele în domeniul pe care îl reprezintă, acesta spune că o facultate în domeniul IT&C oferă un orizont larg unui student, o pregătire tehnică solidă în domenii de mare impact pentru societate, precum și nenumărate oportunități de a urma o carieră de success în domeniul de specializare.
Șerban Obreja s-a referit de asemenea și la nivelul de pregătire al studenților din ultimii ani, el afirmând că tendința este una crescătoare, odată cu reluarea creșterii pieței muncii în domeniul industrial elevii realizând că o pregătire serioasă în domeniul tehnic, chiar dacă necesită un efort mai mare din partea lor, oferă oportunitatea unei cariere de succes și a unui loc de muncă stabil.
Reprezentantul UPB adaugă însă că și evenimente cum este Robofest, care contribuie la popularizarea tehnologiei în rândul elevilor, pot ajuta la atragerea și motivarea acestora pentru a se forma în domeniul tehnologiei.
Retragerea facilităților fiscale pentru IT-iști, inoportună
Acesta explică însă că, în același timp, explozia informațională din ultimii ani, facilitată de revoluția sistemelor de comunicații, de aplicațiile de tip social media și de industria de entertainment, creează un zgomot de fond mare, care maschează informația utilă și supune tinerii încă de la vârste fragede la tentația de a încerca să preia informația în mod rapid, facil, fără să facă efortul să o asimileze și să o integreze într-o construcție care să le ofere o fundație solidă de cunoștințe.
Prin urmare, continuă Șerban Obreja, aceasta este o tendință cu care este greu de luptat și care afectează calitatea studenților actuali, cu atât mai mult cu cât, spune el, lupta trebuie să fie începută încă din școala primară.
Așa cum am menționat, oportunitățile de angajare a absolvenților cu pregătire tehnică sunt foarte bune, atât la nivel global, căt și în Romania, care a cunoscut o revigorare semnificativă a domeniului industrial după căderea dramatică suferită în perioda de după Revoluția din 1989. Practic, industria românească a renăscut și crește constant în ultimul timp. Domeniile ETTI și automotive cred că sunt principalele motoare în domeniul tehnologic, propulsând împreună cu ele o mulțime de domenii conexe din toate sectoarele tehnologice.
Șerban Obreja, Director Departament Telecomunicații Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, UPB
Cât privește pachetul fiscal al lui Marcel Ciolacu, specialistul IT consideră că oferirea de facilități fiscale pentru IT-iști a fost o decizie bună, care a dus la creșterea impresionantă a acestui domeniu.
Astfel, acesta adaugă faptul că nu crede că este o idee bună să se retragă aceste facilități în acest moment, deoarece România poate pierde oportunitatea de a atrage numeroase investiții în domeniu, ținând cont de mișcările de relocare a acestor industrii în urma tensiunilor dintre SUA și China, precum și a conflictelor care sunt în desfășurare în regiune.
Prin urmare, spune Șerban Obreja, câștigurile aduse României prin păstrarea facilităților fiscale ar fi mult mai mari decât cele obținute prin impozitarea angajaților din domeniul IT.
De asemenea, reprezentantul UPB s-a referit și la situația alfabetizării digitale din mediul rural, spunând că nu cunoaște bine situația din orașele mici, dar crede că, odată cu pandemia, care a dus la posibilitatea lucrului de acasă, există premisele de a se dezvolta nuclee de dezvoltare IT și în orașele mai mici.
Prin urmare, crede el, folosirea pe scară largă a telefoanelor mobile și accesul la Internet oferit de acestea, au facilitat pătrunderea cunoștințelor tehnologice și în rândul tinerilor de la țară.
Este inteligența artificială o amenințare?
Nu în ultimul rând, specialistul IT a abordat și subiectul inteligenței artificiale, explicând faptul că, asemenea oricărei tehnologii dezvoltate de om, inteligența artificială (AI) poate fi folosită atât în scopuri benefice omului, cât și mai puțin benefice, totul depinzând de cine și de cum o folosește.
Astfel, spune Șerban Obreja, problema inteligenței artificiale este mult mai complexă și sunt numeroase planuri pe care se poate purta această discuție.
Dacă lăsăm la o parte folosirea inteligenței artificiale în scop distructiv, prin aplicarea acesteia în domeniul militar, sau folosirea ei pentru controlul și reducerea libertăților individuale, un alt motiv pentru care se spune că ar trebui să ne temem de AI este că va „fura” locurile de muncă oamenilor. Cred că această discuție a avut loc pentru fiecare tehnologie/mașină/unealtă care a avut un impact major în viețile oamenilor. Din această perspectivă putem privi AI ca pe o unealtă/mașină, care va prelua o parte din sarcinile realizate de om, dar va genera noi locuri de muncă, probabil chiar mai numeroase. Din această perspectivă, nu cred că trebuie să ne temem de AI. În același timp, ca orice altă tehnologie care a revoluționat evoluția omenirii de-a lungul istoriei, consider că și AI va avea un impact semnificativ în viețile oamenilor, provocând modificări sociale, culturale, economice etc.
Șerban Obreja, Director Departament Telecomunicații Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, UPB
Totodată, acesta adaugă faptul că folosirea AI la scară largă ridică deja numeroase provocări pe care omenirea trebuie să le rezolve: probleme legate de legislație pentru AI (de exemplu dezvoltarea unei legislații pentru mașinile autonome), de copyright, din moment ce conținutul generat cu AI bazează pe munca multor oameni care este stocată în uriașele baze de date folosite de AI, de etică, având în vedere modul în care este folosit AI în scopul creativ, dar și alte astfel de probleme care apar în domeniile în care AI produce efecte.
Șerban Obreja mai spune de asemenea că un alt plan al discuției, cu implicații mai profunde, și care poate să trezească teamă la adresa AI, este cel care privește evoluția tehnologiei AI spre crearea roboților umanoizi dotați cu o formă de conștiință, cu alte cuvinte mitul lui Frankenstein adus la realitate.
Astfel, explică reprezentantul UPB, aici discuția devine complicată, iar el își declină competența de a o duce mai departe, adăugând însă faptul că la ora actuală suntem departe de acest obiectiv.
Altfel spus, arată specialistul IT, rețelele neuronale artificiale imită funcționarea creierului, dar nu fac mai mult.
Mașina lucrează cu informație binară. O melodie, o imagine sunt reprezentate de un sir de biți pentru mașină. Generarea de muzică, imagini noi etc., de către algoritmii de AI se bazează pe munca unor oameni care stau și etichetează imaginile, obiectele, bucățile muzicale, informația în general. Pe baza acestor etichetări ale informației și a unor baze de date foarte mari, algoritmii AI pot genera muzică, imagini, filme sau secvențe de acțiuni care imită comportamentul uman. Nu pot însă să creeze pe baza propriilor emoții, sentimente, senzații, așa cum ar face-o un om în încercarea de a-și descrie propriile trăiri.
Șerban Obreja, Director Departament Telecomunicații Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, UPB
Acesta concluzionează spunând faptul că există în această direcție niște limite, despre care nu crede că vor putea fi trecute de om.
Pe de altă parte, adaugă el, trecerea acestei bariere are potențialul de a ne speria, dar, dacă se poate face, probabil că va fi făcută într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat.
Până atunci, însă, încheie Șerban Obreja, AI rămâne o unealtă foarte puternică în mâna omului, pe care trebuie să o folosească cu înțelepciune pentru a crește calitatea vieții oamenilor și a rezolva din numeroasele probleme cu care ne confruntăm.
Sursă foto: wordspell.ro